﻿TELEGRAFULU  ROMANU.

Nr. 73       	ANULU XXV.

Sibiiu 15|27 Septembre 1877



Telegrafulu Romanu ese Duminec'a si Joi'a, la fie-care  dóue  septemani cu adausulu Foisiórei.
─  Prenumeratiunea  se  face  in  Sibiu  la  espeditur'a  foiei,  pre afara  la  c.  r.  poste  cu  bani gat'a  prin  scrisori francate, adresate câtra espeditura.  Pretiulu  prenumeratiunei pentru  Sibiiu este  pre  anu  7  fl. v.  a.,  iar  pre o jumetate de anu  3 fl. 50 cr.

Pentru  celelalte  pârti  ale  Transilvaniei si pentru provinciele   din  Monarchia  pre  unu  anu   8  fl., iéra   pre  o  jumetate  de  anu   4  fl.  v. a,  Pentru strainetate   pre  anu 12  fl., pre o jumetate de anu 6 fl. v. a.
Inseratele  se  platescu  pentru  antâi'a  óra   cu 7  cr.  sirulu,  pentru  a  dóu'a  óra  cu 5  1⁄2    cr. si pentru a trei'a repetire cu 3  1⁄2    cr. v. a.

Deputati alesi la congresu.
In dieces’a Caransebesiului: In  cerculu  alu   III  alu  Fagetului s’a  alesu  din cleru:  protopresbiterulu tractuale  Atanasiu  Ioanoviciu; dintre mireni: fiscalulu consistorialu Constantinu Radulescu.
R e s b e l u l u.
	  
Sibiiu, 14/26 Septemvre.
Mehemed-Ali-pasi’a a atacatu in 21  l.  c.  arip’a drépta  a armatei Marelui principe clironomu. Arip’a drépta, comandanta de generalulu Tatischteff si postata la Zercovn’a, intre Lom si Iantr’a, este partea cea mai slaba din intrég’a linia rusésca;  ea  este  compusa din jumetatea corpului  XI,  12 bataliuni de infanteria de linia, 48 tunuri si cavaleri’a corpului VIII. Ataculu turciloru cu tóte aceste fu respinsu. Totu aceeasi sórte au avutu atacurile turciloru contr’a aripei stânge si contr’a centrului. Rusii fiindu in defensiva n’au inaintatu ci au remasu in positiunile de mai inainte. Acést’a impregiurare va fi indemnatu pe turci a telegrafá din Constantinopole scirea mincinósa ca Mehemet Ali pasi’a a batutu completu pe rusi. In aceeasi di (21 Sept.) Suleiman-pasi’a a reinceputu bombardarea muntelui Nicolai in trecatórea dela Sipc’a.
Positiunea lui Osman-pasi’a la Plevn’a devine din di in di totu mai grea. Lips’a atâtu a  minitiunei câtu si a proviantului se face totu mai mare.
Si déca Osman-pasi’a nu capeta sucursu, in timpulu celu mai scurtu, caderea Plevnei trebue sa urmeze. In vederea acestoru calamitâti turcii s’au incercatu in mai multe renduri a restitui comunicati’a intrerupta cu Osman-pasi’a. Inca in 20 l.c. s’a trimisu o colóna cu munitiune si cu proviantu dela Sofi’a la Plevn’a. In jumetate cale ea fu intimpinata de patrole de casaci 
si silita a se reintoarce Nish. Trei scadróne de calareti turcesci, póteavant gard’a unei trupe mai mari, s’a nimicitu de cavalerie nuseasca, ce ocupa drumulu Sofi’a- Plevn’a. Asadi telegraféza biroulu de corespondintia din Constantinopole ca lui Sefket-pasi’a iaru fi succesu in 23 l. c. a intrá cu 20 batalióne, dóue baterii si unu regimentu de cavalerie, precum si cu munitiune si proviantu in Plevin’a.Déca n’amu fi primitu atâtea stiri mincinóse din Constantinopole amu dá acestei telegrame mare insemnatate. Asiá nu putemu pune nici o credintia si asteptâmu adeverirea séu desmintierea ei cu atâtu mai multu, cu câtu "Fremden blatt" primesce din Bucuresci o telegrama din 24 l. c. (asiá dara o di dupa pretins’a intrare a lui Sefket-pasi’a in Plevn’a) de urmatoriulu cuprinsu: "Sâmbata (22 Septembre.) Sefket-pasi’a s’a incercatu a aduce la Plevn’a unu transportu de proviantu. Incercarea n’a succesu. Drumulu Plevn’a-Orchanie (Sofi’a) este ocupatu pe deplinu de rusi.
 
Evenemente politice.                     
Ministrii Tisz’a si Széll se afla de vre-o câte-va dile iérasi in Vien’a.
Scopulu petrecerei acestoru doi ministi unguresci in metropolea imperiului este discutarea nugetului comunu si negotiârile privitóre la tratatulu comercialu si vamalu intre Austro-Un-
gari’a si Germani’a. Ce se atinge de tratatulu acest’a, suntu de acordu mai tóte  corespondentiele din Berlinu si din Vien’a, ca nemtii din imperiulu germanu i facu o suma insemnata de dificultâti.
Diet’a Croatiei a votatu o adresa, in carea se face amintire, intr’unu tonu fórte modratu, de incorporarea confinului militaru, a cetâtiei Fiume si a Dalmatiei la Croati’a. Firescu lucru, 
ca incâtu privesce ceste dóue din urma, deocamdata nu voru fi nimic’a alta decâtu pia desideria puse pe harthía.
Evenemintele din Ungari’a din tempulu dela manevrele casioviane incóce  au datu materialu seriosu de discussiune si pressei straine. "Nat. Ztg.ʽʽ din Berlinu dela 20 Septemvre incepe 
cu apreciârile aceloru evenimente dela afacerea toastului imperatescu. Afacerea acést’a, séu mai bine disu, volbur’a ce a produsu toastulu a fostu numai o picatura de purgatoriu, dice "Nat.Ztg." carea, Ungari’a cea deapururea loaiala, a oferit’o regelui ce petrecea in sinulu ei spre gustare. Dupa apostrofarea acést’a fugitiva, numitulu organu berlinezu, trece la festivitâtile  din Budapest’a si la faimós’a telegrama, prin carea Kossuth se chiama acasa si dice, ca aceste ilustréza de ajunsu referintele patriei nóstre. Natur’a acestor’a o cualifica
dreptu de unu pistolu pusu in peptulu monarchului, prin care magiarii voru sa fortieze asigurarea hemoniei loru politice in imperiu, si de o resbunare pentru Világos; tóte insa
suntu simptome, a câroru ascutisiu este indreptatu in contr’a dinastiei.
Alta fóia din Berlinu "Die Post” aduce aminte Austro-Ungariei, ca déca popórele Russiei voru fi precipiate intr’o ferbare interna pre cându turcii serbéza orgiele sângeróse in Bulgari’a,
ferberea de siguru se va straplantá si in Austro-Ungari’a. Deoarece cá conducatorii Austro-Ungariei  sa fia intielepte, asigurandu pe Austro-Ungari’a de spriginulu moralu din partea Ger
maniei.
"N. Allg. Ztg." vorbindu despre demonstratiunile magiariloru dice:
"Fanatismulu celu esageratu pentru turci care agita de presentu Ungaria’a si cere atâtea jertfe face asuprța privitorului nepreocupatu o impressiune tragicomica. Tragica, cându vede omulu de ce rataciri funeste e capabila o rasa intré, carea ’si face intipuiri, nu mici de o intipuita missiune de cultura in jumetatea translaitana astatului habsburgicu; comica, de óre ce arangiatorii bucuriei demonstrative de "victoriele" turcesci a buna séma traiescu in credinti’a, ca prin aceste voru puté impune ómeniloru cari traiescu afara de umbr’a cea recorósa a cugetârei turcesci séu magiare. Iluminatiunea inscenata in Pest’a si in alte cetâti mici si mari a le Ungariei care sa multimésca efectulu seu numai contrsastului celui batatoriu
la ochi fatia cu intunecimea ce s’a incuibatu in capatienile filisterimei de acolo."
Press’a magiara insa este de alta parere. Ei nu-i trebue spriginulu moralu alu Germaniei si se pregatesce a se desface de amiciti’a germana.
"Bismark dice "Pesti Napló", este datorasiulu Russiei dela 1870 incóce si elu platesce datori’a sea din buzunariulu Austro-Ungariei". Fói’a magiara este nemultiamita cu intrevederea lui Andrássy cu Bismark ce avù locuacum de curendu la Salzburg, se declara contr’a aliantiei celoru trei imperati cu hegemoni’a Germaniei si recunósce in demonstratiunile magiare unu protestu alu "natiunei".  Flacarile de bucuria suntu indreptate si contr’a Salzburgului, Andrássy si Tisza 
potu sa-si iá invetiatura din tr’ensele.
Védia in fine, ca ministrulu afaceriloru straine nu póte face politica, cârei tiér’a intréga i opune neplacerea cea mai hotarita".
Spicuirea amu puté-o urmarí mai departe. Este de ajunsu inse spre a puté intielege de ce politica suntu inspirati magiarii si ce efectu face politic’a loru in afara.
Dincolo de Lait’a spiritele paru a fi mai calme. Din calmulu loru nu lipsesce a se vedé câte unu reflecsu chiaru si dincóce  de Lait’a.
In privinti’a stárei spiriteloru din Austro-Ungari’a dice "Timpulu" cetimu in "Corespondinti’a Ungara"  urmatórele cugetârile unui barbatu bine informatu:
In timpulu din urma, amu avutu o conversatiune cu o persóna de distinctiune din giurulu Majestatii Sale Imperatului Franciscu Iosifu I, si credu ca publicându câte-va pasage din conversatiunea nóstra, voi contribui la rectificarea mai multoru idei eronate, pe care jurnalele sgomotóse le-au respânditu prin pres’a straina.
Adesea cetimu,’mi dice elu, prin jurnalele streine, ca partidulu militaru a facutu cutare 
séu cutare lucru si ca comitele Andrasy s’a
angajatu in o lupta incairata cu acestu partidu. Este cu putintia cá diferitele biurouri
ale presei din Vien’a si din Pest’a sa fi avutu unu scopu politicu si fâra indoiala cu
intentii fórte bune favorisându latierea acestoru sgomote; insa vorbindu cu frabchetia, 
ve potu asigurá, ca pretinsulu partidu militaru nici ca esista, persónele de distinctiune,
cari se afla, prin positiunea loru sociala séu
prin increderea suveranului, in jurulu Imperatului, au fâra indoiala antipatii si simpatii cá si cei-l’alti muritori; insa reu cunósce cine-va disciplin’a severa e domnesce
in sinulu cercuriloru competinti, supunendu
câtu-si de putienu ca cine-a (fie archiduce
séu barbatu de statu) a cutezatu a urmari
intrigile in favorulu unei politicei imperatului si
guvernului seu.  Nu. Comitele Andreasy n’are
 sa se lupte cu nimeni la cureta dela Vieu’a.
         Confienti’a imperatului l’a chematu la 
cârm’a afaceriloru streine, si elu face totu 
ce vrea in urm’a aprobarii suveranului seu.
         Imperatulu a pusu la cârm’a afaceriloru straine unu barbatu de statu magiaru,
pentru cá sea dea unguriloru o garantie, ca
interesele Ungariei voru fi aperate, câci nimeni nu póte crede ca comitele Andrasay va 
consimti la o politica alu cârei scopu aru fi
indreptatu contr’a intereseloru Ungariei.
         De alta parte, nici unu ministru Austro-Ungaru nu póte despretui aspiratiunile
populatiunei slave din acésta monarchie.
        Ocupe unu unguru slavu, séu germanu,
postulu comitului Andrasy, nici unulu n’aru
putea urmari o politica esterna nationala, 
va sa dica nici unulu naru putea urmarí o
politica curatu magiara, slava séu germanu,
elu va fi totu deun’a silitu, sa pue interesele
monarchiei austriace inaintea considerâriloru
nationale ale diferiteloru popóre care compunu monarchi’a, si sa caute a pune de baza politicei sale, o baza formata de interesele comune ale tuturoru nationalitâtiloru.
       Ungurii aru protestá contr’a unei aliantie 
cu Rusi’a, Slavii contr’a unei aliantie cu
Turci’a, germanii contr’a unei aliantie cu
Franci’a;ast felu singur’a aliantia care aru
putea fi posibila, fara de a escitá indignatiunea vre-unei’a din cele trei rase contr’a guvernului,aru fi alianti’a cu Germani’a. Ori-care
omu de statu nu póte aflá altu aliatu pentru Austro-Ungari’a, fâra de a provocá aci
unu resboiu civilu.
       Germani’a asigurata prin alianti’a Au
stro- Ungariei, ‘si va putea câstigá amiciti’a
Rusiei, pentru a tinea pe Franti’a in positiunea ei actuala.
      Deci prin mijlocirea Germaniei, cei
trei imperati au fixatu unele arangiamente
cari sustienu interesele Austro-Ungariei, cá
a unei puteri mari in tóte eventualitatile resboiului turco-rusu. O Rusie victorósa fâra
indoiala aru respectá limitele indicate in
urm’a invoirei celoru trei imperati, câci n’aru
prea voi sa traga asupra-si dóue puteri mari.
Pe de alta parte, Rusi’a fiindu invinsa aru
putea contá pe ajutorulu moralu alu Germaniei, si Austro Ungari’a chiaru de aru
voi, n’aru putea impedecá acestu ajutoriu.
Deci, neutralitate absoluta fatia cu resboiulu
turco-rusu, déca rusii aru fi invingatori, si
o neutralitate bine-voitóre pentru Rusi’a
déca va fi invinsa, iata singur’a politica posibila in acestu momentu pentru Austro-Ungari’a fie slavu séu maghiaru acel’a care
aru ocupá postulu de ministru alu afaceriloru straine.
       Demonstratiunile ruso-file si turco-file
ale slaviloru si maghiariloru nu voru schimbá
intru nimicu acésta stare a lucruriloru, care
urméza din positiunea ce ocupa Germani’a
in Europ’a. Majoritatea parlamentului un-
gurescu pricepe pricepe politic’a comitelui Andrasey; partidulu opositionalu nu voiesce sa 
o pricépa, fiindu ca voiesce sa agiteze spiritele in unu sensu contrariu guvernului. Elu
afla unu ajutoru in pres’a maghiara, care
crede ca servisce statului esercidându o pre 
siune asupr’a partidului militariu. Intensiunea
e demna de lauda, insa presiunea este absolutu superflua, ca acestu partidu nu esista.
       Cestiunea dilei este astadi inainte de tóte cestiunea orientului. Chiaru
si cându se ferescu unele foi de a o
discutá o atingu intr’o forma séu in 
tr’alt’a.  Unele o infatisiéaza cá si cum
i-aru cunósce tóte arcanele; altele
iérasi marturisescu in trens’a, cu tóte
ca nu este di, in care sa nu vesésca
lumei victorii turcesci din tóte pârtile câmpului de resbelu.
       Interesanta este in impregiurârile
aceste o corespondentia din Vien’a a
lui "P.L.", din care estragemu urmatórele:
       De voru esì  rusii invingatori din luptele incepute pe Iantr’a, de nu voru fi, de
le va succede a supune Plevn’a séu de voru
gâsi unu Düppel turcescu si voru dá de 
unu echec, este lucru secundariu. Dóue lucruri suntu insa sigure: intâiu ca in casulu
ca rusii se vor retrage preste Dunare, turcii nu voru intrá in Romani’a, a dóu’a ca
Russi’a nici acum nu cere si nu va cere
nici  dupa desiertarea Bulgariei mediatiune.
Recedu dela o desfasiurare detaiata a acestora puncte, dara le puteti luá pe amendóue de nestramutate. Nu potu sa dicu,
déca o invasiune a Romaniiei, o inaintare
spre Bucuresci, póte fi admisa din punctu
de vedere militariu. A avé la spate Dunarea este in totu casulu ce va ce trebue sa
puna pe ori si cine pe gânduri. Este insa
sigura ca nisi o putere européna  ─ afara
dóra de Angli’a ─ nu aru admite o invasiune in Romani’a, ba sciu ca unu representantu a unui statu mare de natiunalitate
romana a respunsu unui politicu distinsu
intrebandu lu in acestu punctu inainte cu 
câte-va dile, asiá:  "Ce se atingede acést’a poti fi pe deplinu liniscitu, pentruca
"Romani’a este unu statu nóue inruditu si inainte de a concede cá acest’a sa fia nimicitu, vomu avé sa dicemu si noi unu cuVentu."

"Ugy látszik, az egész ország
  	megbolondult"*).

       Déca a disu séu n’a disu aceste
cuvinte  ministrulu presiedinte Tisza
 cându i s’a presentatu deodata cinci
interpelatiuni in cestiunea orientala,
magiarii se straduescu din resputeri
a le preface in deveru.
       Nici nu se respandise bine faim’a
mincinósa despre luarea fortului Nicolai in trecatórea dela Sipc’a si fiindu inca Osman-pasi’a incungiuratu
giuru impregiuru de trupele russo-române, magiarii au saritu in susu de 
bucuria si au umplutu lumea de sgomotu. Budapest’a in frunte si dupa 
ea intregu sirulu aceloru cetâti si sate
magiare, a câroru nume se pomenescu 
mai alesu cându e vorb’a de o banda
de hoti renumita, s’au intrecutu in
demonstratiuni turcofile.  Prin conducte cu tîganii in frunte, acompaniate cu spargerea de feresti si-au datu
magiarii espressiune viua simtieminteloru de fratietate câtra constângenii
loru.
       In Casiovi’a conductulu turcofilu,
trecendu pe lânga locuinti’a unui generalu austriacu au aruncatu cu petri in feresti. O trupa de soldati au
arestatu pre unii din tumultuanti. In
casarm’a mare de infanteria s’a datu
signalulu de alarmu si militi’a numai
cu baionetele a pututu risipí tumultuantii.
       Din Oradea-mare ni se scrie ca 
româniloru nu numai ca li s’au spartu
geamurile ci s’au aruncatu prin odâi
cu bolovani si s’au sdrobitu chiaru crucile ferestiloru.
      In Clusiu de asemenea s’au spartu 
ferestile româniloru.
     N’a mai lipsitu decâtu basi-bozucii, cari sa pradeze si sa se omóre
pentru a dá festivitâtiei unu lustru 
mai natiunalu.
      Din M. Osiorheiu primimu urma-
tórele impartasiri: " . . . Marti sér’a
s’a iluminatu orasiulu de câtra turcofili. Noi românii amu trebuitu sa
remanemu cu fric’a in spae de a nu
ni se sparge ferestile preste nópte,
Totu deodata s’a pusu in scena unu
Feliu de conducu cu lampe. Vr’o
5─6 pompieri in uniforma cu lampele
loru cu stindarde pe cari se vedea
semilun’a, cu tîganii in frunte si dupa
ei o ciurda de copii au datu róta prin
cetate, strigându din resputeri la  "éljen". De sine se intielege, ca s’au
tienutu si cuventâri, un’a de Dr. Knopfler, si alt’a de Kerkes. Cestu din
urma este invetiatoriu la scólele populare de aici (ve puteti esplicá multimea copiiloru la conductu) si totu
deodata si redactoru la o fóia numita "Maros-Vidéki hirado". Seiu ca
nu cunósceti foi’a d. Kerkes, dar’ea
este prea interesanta. De une-dile 
aduse scirea, ca principele Carolu nu
mai este intre cei vii."
Noi nu suntemu contrari fratietâtiei magiaro-turce, ba dorimu chiaru,
cá ea sa devina realitate si sa vedemu
sub scutulu gloriosului semnu alu semilunei sórtea magiariloru legata de
sórtea turcilor. Numai cu un’a nu
ne invoimu. Nu ne invoimu cá regimulu sa protegeze astfeliu de demonstratiuni selbatice, si pretindemu cá civi
ai statului austro-ungaru scutu pentru vieti-a nóstra si siguranti’a publica. Nu ne plângemu noi ca eri
alalta-eri ministrulu sub cuventu ca
statulu austro-ungaru este unu statu
neutralu, a desfiintiatu comitetele nóstre de dame pentru ajutorirea rânitiloru si astadi totu acelu ministru
privesce tacendu la demonstratiuni
publice, la care au luatu parte chiaru 
si amploiatii statului, in favoarulu semilunei, nu ne plângeam dicu, câci ne-amu
dedatu a vedea in Ungari’a pe di ce 
merge asemenea fapte si suntemu siguri ca lumea le va judecá dupa cuviinta.

Românii magiaroni cu simpatii
turcofile in contr’a fratiloru de 
       sânge.

  De lânga Aradu, 12/24 Sept. 1877.
      Estasulu, de care se vedu incangrenati compatriotii nostri magiari, facându demonstraiuni tumuluóase pentru invingerea(?) armeloru barbare asupr’a crestiniloru si confratiloru nostri
de sânge, ─ nu se manifestéza numai
la magiari, frati inruditi si de ei insisi
recunoscuti ai turciloru, ci precum ne
anuncia si unii dintre românii magiaroni ─ intru asemene manifestatiuni demonstrative.
      Asiá ne spune diurnalulu magiaru
"Alföld" din Aradu, cum dintre cetatienii români de acolo si anume: cutare domnu  Bonts  Döme,  notariu publicu regescu de profisiune, de-si românu de nationalitate dar’ celu mai
bravu patriotu  (derék hazafi) nu numai a iluminatu tóte ferestrile casei sele
din strad’a domnésca, ci, cá sa dee solenitâtiei o splendóre si mai espresu
turcésca, a impodobitu iluminarea si 
prin unu "transparentu" ce represintá
semilun’a cá emblema si o inscriptiune
ce esprimá adeveratele simtieminte de
bucuria pentru triumfulu armeloru turcesci la lupt’a dela Plevn’a, ─ până in
momentu asiá dicendu nedecisa.
       Unu altu, alu doilea românu de
simtieminte incarnate magiare, are s’a
insufletitu, cá si dlu Bonciu, este cunoscutulu mare patriotu, românu de
nascere, dar ‘nici cându de simtieminte
nationali, Michailu Cociub’a, fostu lungu
timpu vice-comite si fiscu comitatensu.
        Nime dintre românii din totu comitatulu Aradului nu a potutu fi suprinsu, cu atâtu mai putienu indignatu
de aceste manifestatiuni turcofile ale 
numitiloru doi cetatieni români renegati; câci fia-cine cunoscându-le trecutulu si tóta viéti’a, trebuie sa-I escuse
cá pre unii cari de-si nascuti români,
insa crescuti in spiritu magiaru de
cându au devenitu maturi, pururea s’au
invertitu prin cercurile magiariloru,
dela cari au si suptu simtieminte antinationali; ba ce e mai multu, si unulu
si altulu, nu odata, ci la diferite ocasiuni incà pe timpulu miscâriloru nationli din comitatulu Aradulului, cându
inteleginti’a româna cea insufletita pentru desvoltarea simtiului de nationalitate e luptá cu energia pentru respectarea postulateloru constitutionali, adesea
a eglei indreptatiri,─ s’au dechiaratu
contrari astoru aspiratiuni.*)
       Amu fi nedrepti, déca li-amu luá 
in numende reu aceste manifestatiuni
purcese naturalminte din identificarea
simtieminteloru pure magire séu mai 
bine, din renegarea devenita a dóu’a 
natura. Cine aru si poté asceptá séu 
pretinde dela astfelieu de ómeni, ca ei 
intre constelatiunile actuali sa nu se
insotiésca si sa nu simtiésca un’a cu
acei’a, câror’a au de a le multiemí educatiunea si esistinti’a. Nu le póte nime
desaprobá acésta gratitudine; dar’ cu
atâtu mai putienu ’i va invidiá bataru
uniculu românu adevaratu care ’i cunósce dupa trecutulu loru. Ei si ori-cine 
cá si ei, n’au avutu, nici nu potu avé 
inima si simtiu pentru caus’a nationala
cu atâtu mai putineu potu nutrí in
pepturile loru simpatii pentru fratii de 
sânge, cari astadi se lupta voinicesce
cu papânulu; ba cum ’i vedemu, din
contra, ei salta de bucuria, ’si iluminéza ferestrile si le imbraca in transparente in a-si manifestá marea bucuria, 
pentru victori’a armeloru turcesci ucigatórie de români.
        Veteranul Cociub’a totu-déun’a s’a
feritu de a se manifestá cá românu; pre
cându pe dlu D. Bonciu ’lu vediuramu
si metamorfosându-se ─ la timpu potrivitu, in "românu mare" nationalistu dar’
firesce nu ultraistu, cá altii, ci moderatu, va se dica pururea omulu regimului; ’lu vediuramu, deputatu la dieta,
deputatu la congrese si sinódele nóstre
bisericesci; totu-déun’a alesu de poporulu românu; iér astadi d-sea cá notariu re. publicu, cá ─ potemu dice
─ celu mai avutu si nedependinte cetatianu in Aradu si dóra iérasi alesu
deputatu la congresulu nationalu bisericescu, ’lu vediuramu cu ferestrile iluminate si inpenate cu transparente 
turcesci.
     O enigma fórte caracteristica, cându
unu representate alu regimului cá organu publicu oficiale tradéza "neutralitatea", respective corelatiunile bune
ale monarchiei nóstre fatia cu Russi’a si
Romani’a, prin cea mai eclatanta demonstratiune turcofila; câci de nu aru 
fi dlu Bonciu ce este, nu ne-amu mirá
de feliu, pentru ca ─ o repetimu, ─
elu nici cându n’a probatu simtieminte
nationali române, iér’ de câte ori s’a
aretatu si elu cá românu, séu a fostu 
recomendatu de atare prin altii ce se
bucurau de positiune si reputatiune
nationala, totu-déun’a au fostu inga-
giate interese particularie si ambitiuni
persónale.
      Regretéza fói’a magiara "Alföld"
ca de ce n’au urmatu si cei-lalti cetatieni români patrioticului esemplu
turcofilu a numitiloru doi insi; acést’a
tocmai demustra ca in totu Aradulu
numai cei doi s’au impartasitu de bu-
curi’a magiariloru pentru "invingerea"
armeloru turcesci asupr’a crestiniloru,
a confratiloru nostri de sânge.
         In Oradea-mare demonstrantii
sparsera ferestrile la resiedinti’a episcopului gr. cath. Ioanu Olteanu, la
locuinti’a archimandritului A. Papp 
si la ale advocatiloru Zigre si Borbol’a, din furia, ca nu erau iluminate; dar’ incâtu privesce resiedinti’a episcopésca ni se parea o enigma,
câci nu poteamu pricepe, cum sa fia
recitu cunoscutele mari simpatii magiare ale Ilustr. Sele episcopului Olteanu
 si cum prin urmare Ilustr. Sea sa casiune superare in regiunile magiare prin neparticipare la demonstratiuni 
in favórea turciloru civilisatori!
       Enigm’a inse se desléga curendu,
câci diurnalulu magiaru de acolo "Nagyvárad" in Nr. 218 publica unu arti-
culu subscriu de "Pappffy Iuszyin,"
camerariulu papalu, in care densulu
escusa tóta tréb’a si justifica inaintatea
forului publicitâtii magiare caus’a pentru ce n’a fostu iluminata resiedinti’a
episcopésca. Elu spune francu, ca nime
sub sóre nu póte trage la indoiéla
adeveratele simtieminte patriotice precum si simpathiele ferbinti fatia cu
magiarii ale Ilustr. Sale episcopului
Olteanu, carele de 2 luni fiindu absentu 
dela  resiedintia si aflându-se cu intregu personalulu in Beiusiu, a lasat’o 
inchisa si asia n’a fostu nime cá se
arangeze iluminarea, carea nici la o
intemplare nu lipsiá, si asia, déca comitetulu de arangiare avisá destulu 
de timpuriu celu putienu pre inspectorulu casei.
       Articolu vorbesce apoi si de aceea 
spre mulcomirea magiariloru, ca Ilustr.
Sea episcopulu Olteanu totu aceleasi simpathii nutresce pentru victoriosii turci,
cari se manifestara din partea cetatieniloru magiari cu ocasiunea iluminârii, câci nici unu românu adeveratu(?)
nu va dori perirea Turciei si invingerea moscovitului barbaru. Au nu sciu
magiarii ca si St. Pap’a din Rom’a a
binecuventatu armele turcesci numai	
cá se invinga asupr’a Russiei colosu.
Vorbesce in parabole de Ianus celu cu 
dóua fetie si-si esprima si dlu camerariu papalu bucuri’a viua pentru ca
turcii au batutu pre muscali; dar’ dice
ca de alta parte i-lu dóre cumplitu
inim’a, ca si Romani’a s’au arm’a asupr’a Turciei si a-si maná fii la macelulu teribilu pe teritorulu Bulgariei
cá se-si verse sângele nevinovatu pentru
interesele si scopurile nesatiosului colosu dela nordu. Compatimesce pre 
confratii de preste Carpati si tot-odata
’i si condamna pentru acestu faptu;
dar’ n’are ce face si spéra ca victoriósele arme turcesci dela Plevn’a ’i
voru intielepti.
      Eata enigm’a neiluminârii resiedintiei episcopesci din Oradea-mare.
								X.

     	  Apelu filantropicu.
         Onoratu publicu românu!
       Incredintiata de concursulu binevoitoriu alu d-vóstre ’mi permitu din
nou a’mi ridicá debil’a voce intru ajutorarea fratiloru, cari ‘si vérsa sângele nobilu pentru aperarea umanitâtiei, pentru sustinerea si radicarea 
onórei si reputatiunei numelui de românu.
         Sa amintescu parerile nefavorabile, cu cari a fostu intempinata armat’a româna inainte de a luá parte 
la marele resbelu orientalu?
         E de prisosu!
         Griviti’a, acestu Termopile castigatu cu sângele a mii din fratii nostri, va marturisí in veci despre curagiulu si devotamentulu românu, ér’
umbrele mariloru strabuni versá-voru
lacremi de bucuria intielegendu de
bravur’a demniloru loru urmasi!
        Dejá press’a intréga este plina de 
laude  asupr’a eroicci armate române.
Vestea despre curagiulu ei astadi a
strabatutu preste tóta fatița pamentului. De-si cu lacremi in ochi, dar’
eu fala spunemu acést’a in fati’a Europei.
       Resbelulu insa nu s’a terminatu.
       Sacrificii nóue se receru!
       Mii de viteji români se afla dejá
râniti in spitalele Romaniei si transilvaneni români, cari se afla de presentu dincolo de Carpati, ne spunu,
ca ajutórele adunate pâna acum nici
pe departe nu potu acoperí lipsele
neprevediute, incâtu viéti’a sute de
râniti usioru póte vení periclitata, déca
suferindiloru nu li se va intinde mâna 
de ajutoriu la tempu . . . .
       Mame ’si plângu fiii, sociele barbatii, sororile fratii, ér’ patri’a ’si deplânge tesaurii cei mai pretiosi/
      Romani’a intréga este imbracata
in doliu.
     Matróne române, socii tenere,
fiice plapande si Tu publicu românu,
cari puteti apretiuí durerea nemarginita, ce o simte o muma, o socia, o
sora si patri’a, pentru perderea fiiloru
ei, nu pregetati a contribuí:  bani, 
scame, pânzaria, stergare, legaturi,
schimburi, intr’unu cuventu, ori-ce, prin
care amu puté aliná incâtu-va durerea prea iubitiloru nostri frati vulnerati pre câmpulu de onórei române.
      Acest micu sacrificiu ni-lu impune umanitatea, ni-lu cere consângenitatea, ’lu reclama recunoscinti’a
pentru salvarea onórei române.
       Aru fi de doritu, cá in fia-care
comuna cei mai de influintia sa se
puna in frunte, sa faca totu feliulu
de colecte si ale tramite séu directe,
séu la subscris’a, spre a puté fi espedate de vreme la destinatiunea loru.
        Sibiiu, 22 Sept. 1877.
           		      Iudit’a   Macelariu.

Corespondintie.
                        
 			 Clusiu, 22 Sept. n.
     Demonstratiunea softalica respective iluminatiunea inscenata ─ cum se 
dice ─ pentru invingerile turciloru,
aduse locuitoriloru români din Clusiu
pre lânga câte-va ferestri sparte si 
unu articulu plinu de injuriâri, a cârui
scopu nu e altulu, decâtu a defaimá
pre cei 5─6 amploiati de statu, si a
discreditá pre cei unu si diumetate functionari politici români cu privire la
câtu de curendele alegeri nóue. Articulu respectivu esitu in "M. Pol." dela
20 a l. c. se pare a fi cursu din péna
oficiósa si infrunta cu un’a obrasnicia
ne mai audita pe români pentru ce nu
au serbatu si ei ─ victoriile turciloru,
numindu-i intre alte multe si formóse:
"ómeni prosti si triviali, cari nu suntu
capabili de a pricepe unica si adeverat’a politica a dloru magiari;  inimici
publici ai statului;  sierpi nutriti in si
nulu statului magiaru s. a.
       In "Magyar Polgár"  se  publica
unu respunsu la articululu de mai susu,
din care se vede ca ne este impossibilu de a nimerí gustulu dloru magiari.
Déca nu tienemu legea, e reu de capulu
nostru; déca tienemu legea e vai de noi!
Mai póte cine-va negá in fati’a atâtoru
fapte ca intru adeveru un’a e tendinti’a si politic’a dilei ─ si acest’a e:
coruptiune si demoralisare.
        Eata respunsulu:
        In "Magyar Polgár" dela 20 ale
curentei, ’si esprima unulu dintre colaboratorii acestei foi indignatiunea
sea asupr’a acelei giurstâri, ca noi
"civii magiari din Clusiu, cari nu vorbimu in limb’a statului", nu amu demonstratu, respective nu amu iluminatu la 18 a l. c., si afirméza ca reniteenti’a nóstra "aru fi urmarea unei conspirâri formali."
        E fapta aceea ca noi românii din 
Clusiu nu iluminaramu;  documentéza
despre acést’a ferestrile cele sparte a
dlui protopresb. gr. cath. Gavrila Papu;
dara ca caus’a nedemonstrârei nóstre
aru fi "odiós’a passivitate, ce numai 
pre la prim’a lunei nu se manifestéza"
séu indiferentismulu " (közönösség) nostru cu privire la caus’a comuna" séu
chiaru "conspiratiune formale" ─ acestea suntu neadeveruri.
       Ce e caus’a cea adeverata a nedemonstrârei nóstre credemu ca o va
scí fâra de comentariu diaristicu orice
omu cu mintea sanatósa, ba abiá potu
crede ca afara de onorat colaboratoriu 
a lui "Magyar Polgár" s’aru mai aflá
si altu cine-va in patri’a nóstra constibutionala ─ "unde sbirii sclavagiului nu potu triumfá asupr’a natiunei
libere", ─ care aru fi in stare sa pretinda dela noi românii cá sa  "publicâmu prin valuri de lumini imbuibirea
nóstra de bucuria pentru aceea ca se ó
jertfira la Plevn’a câte-va mii din fratii 
nostri cei dulci, intelegemu pe bravii
luptatori ai "asiá-numitei" armate române. E de prisosu dara de-a mai 
sporí vorb’a despre acést’a si legile cele
mai sacre ale omenimei in inimele nóstre, aceea nu o va sugrumá mani’a
dlui colaboratoru a lui "M. P." fire-aru
ori si cine, nice legiónele de articuli 
agresivi ale acestei foi semioficióse.
Noi ne-amu nascutu români si suntemu
crescini, si a pretinde  dela noi cá sa 
ascundemu séu chiaru sa abnegâmu
"hori ─ bela dictu." ─
    Nu putemu inse retacea aceea insinuatiune a dlui colaboratore, ce
ataca loialitatea si ónorea nóstra civile, acusându-ne ca noi românii nu
suntemu capabili, séu nu voimu a pricepe si a respectá uniculu interesu respective politic’a statului magiaru si
a regimului de astadi. Noi pornindu
tocmai din principiulu contrariu alu 
acestei asertiuni ─  nu demonstraramu
si nu iluminaramu. Nu pentru-ca dupa
sciinti’a nóstra politic’a statului austroungurescu precum si a celoru-lalte staturi europene in resbelulu presentu
orientalu e ─ neutralitatea, prin urmare 
interesulu si dorinti’a regimului trebuie
sa fia strict’a sustienere a acestei absolute neutralitâti. Acésta se pare a
fi eflussulu aliantiei celoru trei imperati, si in contr’a acestei aliantie noi nu
ne putemu resculá, de óre-ce suntemu
de firm’a credintia ca pacea de care
ne bucurâmu e tocmai unu resultatu
alu acestei aliantie. Apoi ─ cá sa ve
spunemu adeveratu, noi nu credemu
ca prin spargerea ferestriloru in Clusiu,
Orade si Cassiovi’a s’aru puté  sparge 
alianti’a celoru mai puternici trei monarchi din Europ’a, séu s’aru puté terorisá domnii Andrassy Bismarck si
Gorciacoff. 
Nu iluminarâmu, mai incolo, pentru ca provocarea spre demonstratiune vení dela unu "comitetu arangiatoriu", iér noi nu amu uitatu inca ca d-lu ministru reg. ungurescu dela interne opri abiá de vre-o câte-va septemâni tóte comitetele, ce arangiaza manifestatiuni pentru un’a séu alta parte beligeranta din orientu "necorespundiatóre positiunei de neutralitate ce a tuatu regimulu nostru in cestiunea acést’a."  Credu dara ca togmai amploiatii de statu si functionarii politici, asupr’a carora-si vérsa d-lu colaborante mai tare veninului numindu-I, "sierpi nutriti in sinulu statului magiaru" au in prim’a linia chiamarea si detorinti’a de a inpliní ordinatiunea inaltului ninisteriu. Déca au gresitu ei in chiamarea loru, ei bine, céra d-lu colaboratoru pedepsirea loru ─ dara pe facia (precum de patenta li numesce inimiciti’a loru catra patria), va sa dica, prin cercetare disciplinara, nu subsépe prin articuli diuaristici pe colegii sei in oficiu, câci si elu se nutresce in sinulu intregului poporu alu patriei, subintielegendu-se aici si acei civi, care nu vorbescu in limb’a statului, dara la dâri de totu soiulu platescu si ei intraceea-si mesura.─
      Ce ne privesce pe noi cestialalti "triviali", binevoésca d-lu colaborante a nu se alterá preste mesura, câci iata noi togmai "din firulu istoriei" si anume din intemplarea cu Manasses*) din Lovatu invetiaramu ca nu e oportunu si laudaveru de a se prea grabí cu demonstratiunile. ─ Fia dintraltele liniscitu d-lu colaborantu: ni vomu indreptá gresial’a si togmai déca vomu iluminá si noi ulteriorminte ─ la tempulu seu! ─ Pâna atunci sa nu ne maniâmu unulu pe altulu pentru o atare mica gresiala, ci "sa ostenimu si sa luptâmu precum o facururamu de un’a miia de ani pentru inbunatîrea sortii acestei patrii." Ei, dar’ nu prin iluminari esterióre, cari dupa modest’a mea perere prea putinu ajuta sortii acelui "poporu ce s’a adusu la atât’a nepasare câtra sórtea patriei."
Sa ne luminâmu si sa ne curatiemu in sufletulu si anim’a nóstra, cá sa devenimu capabili de a priví de fratii pe acelu poporu, care inante de acést’a cu trei seculi ─ precându prindeau pagânii de turci pe unu conte Szapary s. c. l. la plugu ─ sangera solidarminte aparându marginile patriei in contr’a invasiuniloru barbare.
       Atunci  voi  iluminá  si  eu  ─  in duplu!
Unulu pentru toti.
  	

Brasiovu, 8 Septemvre 1877.
           In septamân’a acést’a s’au intemplatu in Brasiovu, respective in comitatulu Brasiovului dóue alegeri destulu de insemnatate, cari credu ca merita a fi cunoscute si publicului indepartatu. Un’a a fostu politica, iéra a dóu’a bisericésca.
	In 5/17 Septemvre a. c. s’au intemplatu in totu comitatulu alegerile pentru adunarea comitatensa. Spre scopulu acest’a comitetulu a fostu impartitu in 5 cercuri electorale cu 5 cercuri de alegere: in Brasiovu, Resnovu, Helchiu, Feldiór’a si Satulungu. Cerculu Brasiovului a fostu impartitu in 5 subcercuri electorale. Representanti’a comitatensa constà din 166 deputati, si adeca 83 virilisti, iéra 83 alesi. Din cei 83 alesi se vinu pe Brasiovu, iéra 35 pe ceealalta parte a comitatului. Mai toti virilistii suntu brasioveni; de asemenea maioritatea celoru alesi este din brasioveni, asiá dara mai tóta representant’a comitetului o forméza Brasiovulu. Românii dupa legea cea vitrega municipala numai in cerculu Saceleloru (Satulungu) si in subcerculu Brasiovului Scheiu suntu in mainoritate; in celelalte cercuri suntu in minoritate.
        In cerculu Saceleloru, de-si românii au fostu in minoritate, totusi ei s’au aretatu drepti si generosi si au alesu dupa proporti’a alegatoriloru 4 unguri si 6 români. Pre cându o parte din unguri voiá sa aléga numai unguri. Ca românii s’au aretatu la acésta alegere generosi, a recunoscutu publice insusi presiedintele unguru alu comisiunei de alegere. Românii alesi in acestu cercu suntu: Radu Pooe’a, Ieremi’a Verzea, Alexie Verzea, Octavianu Sorescu, Voicu Rosculetiu si Dimitrie Ghimbasianu.
       In subcerculu Brasiovului Scheiu au fost alesi 8 români si anume: Nicolae Strevoiu, George Strimbu, Ludovicu Romanu, Dr. I. Mesiota, I. P. Popoviciu, Iosifu Popu, Ioanu Lengeru si Ioanu Pedure.
      In subcerculu Brasiovului Blumân’a, unde românii facu o tertialitate din alegatori, iéra sasii si ungurii alte 2 tertialitâti din nepasarea si negligenti’a româniloru si a sasiloru s’au alesu 7 unguri si 1 german. Ungurii au fostu ací atâtu de generosi, incâtu n’au alesu nici unu românu: pre cându  subcerculu Scheiu, unde ei facu numai a diecea parte din alegatori, pretindeau cá sa se aléga si unu unguru.
       Dupa nationalitate deputatii alesi suntu: 58 germani, 14 români si 11 unguri. Maioritatea virilistiloru inca suntu germani. Dintre români suntu 8 virilisti.
      A dóu’a alegere s’a intemplatu Marti in 6/18 Septemvre a. c. la biseric’a St. Nicolae din Brasiovu din partea cercului X-lea preotiescu pentru congresulu nostru nationalu bisericescu.
La 11 óre a. m. preotii din 6 protopopiate, adeca alu Brasiovului I, alu Brasiovului II, alu Treiscauneloru, alu Heghigului, alu Palosiului si alu Cohalmului erau adunati in numeru de 48 spre  scopulu alegerei. Multi dintre preoti nu s’au presentatu, cu deosebire cei din protopopatulu Cohalmului.
       Dupa seversirea s. liturgii cu chiemarea duchului sântu si dupa deschiderea sinodului de alegere preotii se construira alegendu-si 2 barbati de incredere si unu notariu. Dlu comisariu consictorialu par. Protop. Iosifu Baracu intielegendu ca este luatu in combinarea de a fi alesu, recede dela presidiu, si se alege cá presiedinte ad-hoc par. Radu Pope’a. Dupa ridicarea siedintiei pe 5 minute spre  consltare si dupa redeschiderea siedintiei se purcede la o alegere si se alege prin votare publica nominala cu unanimitate de voturi par. Protop. alu Brasiovului Iosifu Baracu de deputatu preotiescu pentru congresulu nostru nationalu bisericescu pe unu periodu nou de trei ani, cu ceea siedint’a se incheia.

V a r i e t â t i.
	  Dela societatea academica din Bucuresci aflâmu pe cale telegrafica ca 
alalta-ieri s’au alesu membrii onorari ai societâtiei: N. Pope’a, Ioanu Puscariu, si Dr. Silasi, iér’ membrii corespondenti: Popescu, V. Romanu, Boiu, Dr. Mesiota si A . Densusianu.
	Unu transilvanénu intre rânitii dela Plevn’a. Corespondintele dela "L’orient" spune ca intre usioru rânitii dela Plevn’a din 11 Septemvre, se afla si sublocotenentulu Stanciu din Vistea.
	Generalul Zotov, siefulu statului majoru alu armatei ruso-române de Vest, a carei comandate supremu e M. S. Domnitoriulu Carolu, dupa diarulu "Rusky Mir" se bucura in cercurile militare de o prea buna reputatiune, fiindu generaln resboinicu si energicu. Pavelu Dimitrievici Satov e oficeru dela anulu 1843 si dela 1859 generalu.
	Educatiunea militara si-o primí in academi’a militara imperiala, si decoratiunile si le câstigà in urm’a distingeriloru sele pe câmpulu de batae.
Numele lui e popularu cu deosebire dincolo de Caucaz.
	Respunsu promptu. ─ Inaintea judelui de Bovstreet din Nev York a fostu adusu unu vagabondu care avea o barba fórte mare si néagra. Aruncându judele o privire prin acte, se adresà câtra vagabundu cu cuvintele: "Deducendu din tóte acestea, constiinti’a d-tale trebue sa fie asiá de neagra, cá si barb’a ce ai." "Bine" replica vagabundulu, "déca constiinti’a se determina dupa barba, nu ai nici constiintia."


Continuarea contribuiriloru de 
		bani	
pentru ostasii români ràniti din Romani’a.
	         (Colect’a XVII.)
	Dela dlu Gavriilu Cosm’a din Beiusiu 18 fl. Dela dl Andreiu Medanu din Siomcut’a 10 fl
			de totu: 28 fl.
	Transportulu sumei din colect’a XVI publicata in nr.72 alu "Telegr. Rom." cu: 2795 lei 50 bani, 1972 fl.
45 cr.
Sum’a
  totala: 2795 lei 50 bani 2000 fl. 45 cr. 
		(Va urmá.)
	Sibiiu 14/26 Septemvre 1877.
			Iudit’a Macellariu colectanta.

Continuarea contribuirilor de obiecte
pentru ostasii români râniti din Romani’a.
(Prin dlu d-randu Ioanu Clója din Boiti’a).
	An’a I. Popp’a 5 coti pândia, 2 camesi; Sor’a Stanciu Alboi 1camesia; Mari’a S. Siantea o bucata pândia, 1 stergariu; Mari’a D. Siantea o bucata pândia; Flóre St. Coc’a o camasia, unu lepedeu; Mari’a Clóje unu valu si 10 coti pândia, o camasia si 1 ismene;
Paraschiv’a N. Bobescu o camasia; An’a M. Constandinescu o bucata pândia, o camasia; Mari’a I Constandinescu o bucata pândia, unu lepedeu, 1 ismene;
An’a B. Bretilescu unu valu pândia, o camasia; Mari’a I. Halmaciu o bucata pândia, unu lepedeu; Ioan’a Iord. Clóje unu valu pândia, o camasia, 11⁄2    dg. scame; An’a Costea unu valu pândia, o camesia; Mari’a I. Iord. Clóje unu valu pândia, o camesia, unu stergariu; Lin’a Istrate unu valu pândia, o camesia, unu stergariu; Mari’a V. Clóje unu valu pândia; Madalin’a I. Bretilescu unu valu pândia, I ismene; An’a T. Buc’a o bucata pândia, unu lepedeu: An’a N. Halmaciu o bucata pândia, o camesia; Dobr’a I. Vasiiu o buc. pândia; An’a Sierbanu Mohoru o buc. pândia; An’a N.V Patareu o buc. pândia; Mari’a I. Muntenasiu o camesia, 18 dg.
scame; Mari’a I. Maniu 5 coti pândia;
An’a S. Bobesiu 6 coti p\ndia, o camesia; Mari’a O. Halmaciu unu valu pândia, unu lepedeu;  Mari’a I. Bretilescu unu valu pândia;o camesia, unu stergariu; An’a N. Patareu o bucata pândia, unu lepedeu; Mari’a N. Mohoru o bucata pândia; Mari’a St. Leu o bucata pândia; Mari’a Ilie Coc’a o bucata pândia  Dobriti’a I. Siantea o camesia; An’a M. Hansea 5 coti pândia ș An’a S. Bobeic’a 2 buc. pândia, 1 ismene;
Mari’a N. Clóje 10 coti pândia, o camesia, 1 ismene; Dobr’a I. Rotariu unu lepedeu; Mari’a S. Constandinescu unu valu pândia; Ravec’a I. Aritonu o camesia, unu stregariu;  Paraschiv’a M.
Coc’a o buc. pândie, 1 ismene; Lin’a T. Sioldea o camesia; Mari’a Const.
Popoviciu o bucata pândia, uu stergariu;  Dobr’a Iancu Aritonu unu lededeu;  Mari’a N. Bretilescu o camesia, unu stergariu;  Elisabet’a Istrate unu valu pândia;  Mari’a I. Manu 2 ismene;
An’a Dragusiu 1 buc. pândia, unu lepedeu;  Macinic’a Aritonu 6 coti pândia.
       Sibiiu 9/21 Septemvre 1877.
                     (Va urmá.)
	    	    Iudit’a Macellariu,
			colectanta. 

Burs’a de Vien’a.
    Din 14/26 Septembrie 1877.
Metalicele  5% 
Imprumutulu nat. 5%  (argintu) 
Imprumut.   de  statu  din 1860  
Argintu 
Galbinu 
Napoleonu  d’aru   (poli)  
Valut’a  nóua  imperiale  germâna    

Ad Nr. 28 ─ 1877
C o n c u r s u
	Pentru  ocuparea  vacantei  parochii de clas’a III-a Rîp’a- Rimetiului  in protopresbiteratulu  Albei-Iuliei cu care suntu  impreunate  urmatórele  emolumente:
	Dela 56 familii câte o di de claca.
	Dela 56 familii câte o ferdela de grâu de primavéra,
	Pamenturi aratóre si de fenatiu 8 jugere 1495 °□.
	Un’a gradina cu pomi;  si Venitele stolare indatinate.
Tóte acestea emoluminte computate  in bani dau o suma de  370  fl.
v. a.
         Doritorii de a ocupá acést’a parochia, se-si astérna petitiunile sele instruite in sensulu stat. organicu la subscrisulu pána in 9 Octombre a. c.
cându va fi si alegerea.
         Alb’a Iuli’a 12. Septembre, 1877.
         In contielegere cu comitetulu parochiale.
	Alecsandru Tordosianu m. p.
1─3       ppresb. gr. or.  de Alb’a-Iuli’a.
 
C o n c u r s u.
	La scól’a contessionala gr. or.
din Porcesci, in ppbiteratulu Sibiiului II este de a se ocupá: 
a) unu postu de invetiatoriu cu salariu anualu de 200 fl. v. a; 
b) altu postu de invetiatoriu totu la aceeasi scóla cu salariu de 10 fl.
      Ambiloru iuvetiatori li se va dá si locuintia acomodata si lemnele necesarie pentru incalditu.
      II. La scól’a confessionala gr. or. din Talmacelu totu din ppbiteratulu susu-numitu este de a se ocupá unu postu de invetiatoriu cu salariu anualu de 130 fl.  v. a.  Invetiatoriulu ca avé locuintia si lemne de incalditu.
     Doritorii de a ocupá unulu séu altulu din posturile susu dise voru avé a-si inaintá documentele prevediute in statutulu organicu la subsemnatulu inspectoratu de scóle celu multu pâna la 23 Septembre st. v. a. c.
     Sibiiu, 10 Sept. 1877.
     In contielegere cu comitetele parochiale resp.
I. Popescu m. p.
prot. si inspect. district.
1─3 de scóle.


Nr. 78.
C o n c u r s u.
        Pentru ocuparea posturiloru invetiatoresci din comunele:  Banpotocu si Magur’a, se escrie concursu cu terminu pâna la 30 Septembre a. c. st. v.
Emolumentele suntu: 
       La Banpotocu 200 fl. v. a salariu anualu cu cuartiru gratuitu si 4 stangini cubici lemne de focu.
       La Magur’a 125 fl.  v. a. anuali.
cuartiru gratuitu si lemne de focu, si fiinduca postulu de cantore bisericesu este vacantu, dela respectivulu concurentu se cere a fi versatu in cantârile bisericesci si tipicu, spre a luá asupra’si si servitiulu cantorescu, dimpreuna cu folosirea venituriloru lui.
      Suplicele instruite in sensulu statutului organicu sa se substérna acestui oficiu ppresbiteralu pâna la terminulu susu indicatu.
       Hondolu in 26 Augustu 1877, 
In contielegere cu comitetele parochiali.
Oficiulu gr. or alu Ioagiului
I protopresb.
Bailiu Piposiu m.|p.
2-3 protopresbiteru.
Nr. 265─1877.
C o n c u r s u.
    La scól’a poporala, confesionala din Vidr’a de susu, protopresbiteratulu Zlatnei superióre se escrie concursu pentru o statiune de invetiatoriu cu unu salariu anualu de 250 fl. v. a., cuartiru in edificiulu scólei 2 odai, si lemne de incaldicu.
        Doritorii de a ocupá acésta statiune au a-si tramite petitiunile loru proveduite cu documentele recerute in "stat. org."  pâna in 30. Septembre st. v. a. c. la subsemnatulu oficiu protopopescu.
        Câmpeni, 7 Septembre, 1877.
        In contielegere cu comitetulu parochialu.
Ioanu Patiti’a m. p. 1─3 protopopu

Nr. 246.
Co n c u r s u.
       Care se escrie prin acést’a, pentru ocuparea statiunei invetiatoresci, devenita vacanta, in comun’a bisericésca gr. or. din Coman’a inf. protopresbiteratulu tractului Fagarasului I. cu terminu pâna la 28.  Septembre a. c.
       Emolumentele suntu, salariulu anualu cu 200  fl. v. a.  in bani gat’a solvindi din cas’a comunala, in 4 rate regulatu,
      Cum si 8 fl. v. a. cá bani dǝ cuartiru. Concurentii voru avea a-si asterne suplicele loru bine instruite, conformu prescriseloru statutului organicu la subscrisulu oficiu protopresbiteralu, pâna la terminulu mai susu insemnatu; cei cari voru sci cantârile, si tipiculu bisericei se voru preferá. ─
     Fagarasiu 28 Augustu 1877.
     In contielegere cu comitetulu parochialu.
Petru Popescu 2─3 protop.

C o n c u r su.
	Prin acést’a se escrie conxursu pentru ocuparea statiunei vacante invetiatoresci din comun’a  gr.  or.  Valea-bradului cu terminulu pâna in 40 Septemre a. c.
	Salariulu anualu in bani gat’a 170 fl. v. a.;  doi stângini cubici lemne de focu si cuartiru cu o odaia.
	Doritorii de a ocupá acestu postu au a-si asterne susplicele la subsemnatulu in Bradu  ─  instruite conformu legei ─  pe lângă alte documente si cu atestatu de cualificatiune.
     Bradu  (Hunyád M.)  4 Sept. 1877.
In intielegere cu comitet. parochialu.
N. I. Mihaltianu, 3─3 prot. gr. or. alu Zarandului.
	
Nr.  263  ─ 1877
C o n c u r s u.
     Pre bas’a bugetului preliminatu pre anulu 1877/8 din partea adunârei gen. a Asociatiunei tranne, tienute in Blasiu,la 5─7 Aug a. c. sub Nr. prot. XXXVI, se plubica prin acést’a concursu la urmatórele ajutória.
       1. La 10 ajutória de câte 25 fl. v. a. destinate pentru sodalii de meseria, cualificati de a se face maiestri.
       3. La 28 ajutória de câte 12 fl. 50 cr. destinate pentru invetiacenii de meseria.
      Terminulu concursului se defige pre 25 Octobre c. n. 1877.
      Concurentii la amintitele ajutória au sa-si substérna incóce concursele loru, pâna la terminulu susu-indigitatu, provediute: a) incâtu pentru sodali, cu atestatu de botezu si de portare morale, cum si cu documentulu recerutu despre aceea, cum-ca suntu cualificati de a se face maiestri;  iér’ b) incâtu pentru invetiaceii de meseria, se recere, cá concursele respective, pre lânga atestatu de botezu si de portare morale, se fia instruate si cu adeverintia dela maiestrulu respectivu, despre desteritatea si diligenti’a desvoltata in meseri’a, cu carea se ocupa.
       Din siedinti’a ordinaria a comitetului Asociatiunei transilvane, tienuta in Sibiiu la 15 Septembre 1877.
    Iacobu Bolog’a,
    v.-presiedinte.
pentru secret. II. 2─3 I. V. Russu.
C o n c u r s u.
     La scól’a norm. capitala gr. or. din opidulu Resinari a devenitu unu postu de invetiatoriu vacantu.
     Pentru intregirea acestuia se escrie concursu pâna 2. Octobre a.
c. cal. vechiu.
    Emolumentele impreunate cu acestu postu suntu:
    1. Unu salariu anualu de 350 fl. v. a. platibilu in rate lunarie antecipative.
    2. Relutu pentru lemne si cuartiru 60 fl. v. a.
    Dela concurenti se cere sa fi studiatu celu putinu gymnasiulu inferioru si cursulu pedagogicu-theologicu, si sa aiba sciintia de cantârile si tipiculu bisericescu.
    Cei cu cualificatiune mai buna se voru preferá.
    Concursele sa se adreseze la comitetulu parochialu in Resinari.
    Resinari in 1. Septembre 1877.
    In contielegere cu Comitetulu parochialu.
			I. Popescu
		  prot. si inspect. distric 2─3	tualu de scóle.
       		
C o n c u r s u.
Pentru inlocuirea statiunei invetiatoresci nou create si dotate cu 250 fl. v. a. pe anu, cuartiru liberu si lemne de incalditu, se deschide prin acést’a pâna in 25 Sept. a. c. cându va fi si alegerea.
	Concurentii, pedagogi absoluti cu esamenu de cualificatiune, concursele provediute cu documentele necesari, sa le adreseze oficiului protopresbiteralu alu tractului Sibiiului I.
	Poplac’a, 5/17 Sept. 1877.
 	    Comitetulu parochialu in contiele 3─3 gere cu p. ppresbiteru.

		
C o n c u r s u.
 	La scól’a confes, româna ortod. din Lancramu,  protopresbiteratulu Sebesiului sasescu, postulu alu III-lea de invetiatoriu pentru clas’a a II-‘a de fetitie, este de ocupatu.
	Léf’a anuala deocamdata 150 fl. v. a. ce se va platí in cuartale anticip. din fondulu bisericescu. ─
	Doritorii de a ocupá acestu postu sa-si astérna petitiunile loru, instruate in intielesulu stat. org., oficiului protopopescu din Sas-Sebesiu, celu multu pâna la 25 Sept., in care di se va face si alegerea.
	Lancramu in 28 Aug. 1877.
	Comitetulu parochialu in contielegere cu protopopulu.		   3─3

Nr. 140─1877

C o n c u r s u.
	Pentru ocuparea statiunei invetiatoresci la scól’a confesionala greco-orientala din comun’a Livezeni, in protopresbiteratulu Hatiegului, se deschide prin acést’a concursu cu terminulu pâna in 25 Septembrie a. c. 
Emolumentele suntu:
      Salariulu anuale cu 200 florini valuta austriaca, lemne de focu si cortelu.
      Concurentii voru avé a-si asterne suplicele loru bine instruirte, conformu prescriseloru " statutului organicu” la adres’a subscrisului, pâna la terminulu susu insemnatu.
	In contielegere cu comitetulu parochialu.
	Hatiegu, 24 Augustu, 1877.
Ioanu Ratiu m. p. 3─3 protopresbiteru.

Nr. 107─1877.
C o n c u r s u.
	Pentru ocuparea functiuniloru invetiatoresi dela scólele confessionali gr. or. din comunele:  Ocn’a-Sibiiului,
─ parochi’a inferióra; ─ Magu si Dobârc’a, in ppresbiteratulu Mercurei, se escrie concursu cu terminulu 29 Septembre 1877.
	Emolumentele acestoru functiuni suntu:
	I. Pentru Ocn’a:  200 fl v. a. cuartiru si lemne de focu.
	II  Magu: 100 fl. v. a. Cuartiru si lemne
	III. Dobrâc’a: 150 fl. v. a. si lemne de focu.
	Doritorii de a se ocupá vre-un’a din functiunile de susu sa-si astérna ofertele d-loru, instruite conformu legei, subsemnatului oficiu pâna la terminulu indicatu si sa tiena strana in vre-o dumineca séu serbatóre in biseric’a parochiei unde voiescu a competá.
	Mercurea, 8 Septembre 1877.
	   Oficiulu ppresbiteralu gr. or. alu Mercurei.
			    I. Drocu, 2─3 administr. protop.
	     
A n u n c i u.
	Contele Adam de Vass in Dominiulu seu din Tiag’a (Czege) situata in comitatulu Solnoc-doboc’a are 600 jugere locu de pasiune de tómna pentru oi, si pentru iernatu celu mai bunu fenu de tierina si otava precum si localitâti fórte comóde, cari se dau in arenda cu unu pretiu fórte móderatu, doritorii de ale dobândí au a se adresá  câtra proprietariulu amentitu in Czege, p. ultima Czege in Transilvani’a.
E s a r e n d a r e.
	Ospetari’a dimpreuna cu ghetiariulu din gradin’a asiá numita "Gerlitzi” in Sibiiu, strad’a "Sievis," se esarendéza pe 3 séu mai multi ani incependu dela 1. Decembre 1877. st. n. pe calea ofertului.
	Competitorii potu trimite ofertele sele in scrisu la oficiulu de casa subsemnatu pâna la 15. Novembre ─ se va tienea licitatiunea. ─
	Conditiunile se potu vedea mai de aprópe in cancelari’a oficiului de cassa subscrisu ─ in strad’a Macelariloru Nr. 32 aici.
Sibiiu, 12/24. Sept. 1877.
Oficiulu de cassa alu apitropiei 
1─3		   archidiecesane.

A n u n c i u.
	Casele si dreptulu dobenditu dela I. M. cu proprietatea unei ape minerale de a se edificá o baia de cura la comun’a Feredeu Gioagiu comit. Huniadórei se voru vinde din mâna libera de câtra proprietariulu Vasiliu Basaraba parochu in Romosu, protopresbit. Orestiei.
	Doritorii de a cumperá acelu dreptu de a edificá unu stabilimentu de bâi de cura, sa se adreseze câtra susu numitulu parochu, care ca dá deslusire de pretiu si va documentá ca acea apa minerala are 12 ingredientie cu 31 e. caldura. 2─3
 




 









































	













































